Sfecla roșie este considerată, pe bună dreptate, o legumă minune, aliment și medicament.
Sfecla roșie este utilă în tratamentul cancerului în toate formele, limitând dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicării celulelor canceroase. Totodată, sfecla are proprietatea de a distruge o serie de microorganisme și de a crește capacitatea de rezistență a organismului la diferite boli.
Pe urmă, sfecla reglează sistemul nervos și funcțiile hepatice. Sfecla roșie ajută la formarea hematiilor, leucocitelor și trombocitelor. Atenție! Sflecla roșie nu este indicată persoanelor care au diabet.
Moduri de preparare:
Sfecla se poate consuma crudă, rasă fin, câte minimum 30 g de trei ori pe zi, în cure pe termen lung. De asemenea, se poate folosi coaptă la cuptor, pentru că așa își păstrează toate proprietățile.
Suc din sfeclă proaspătă. Se pot consuma câte 200 ml, de trei ori pe zi. Se va începe prin a consuma 50 ml o dată pe zi, apoi treptat se va mări cantitatea. În cazul cancerului sau a altor afecțiuni, sfecla este foarte utilă împreună cu morcovi, castraveți, salată verde, pătrunjel.
Vin tonic din sfeclă. În medicina populară se folosește din bătrâni o rețetă cu acțiune tonică generală, care se numește „7 pahare”. Se pun câte 250 ml din următoarele: suc de sfeclă, de morcov, de ridiche neagră, usturoi, miere și vin roșu. Amestecul se păstrează în vase de sticlă în frigider. Se beau câte 50 ml de trei ori pe zi. Cantitatea de 1.750 ml reprezintă o cură care se repetă de 5 ori pe an, cu pauze de 3-4 săptămâni. Preparatul este recomandat pentru revitalizarea organismului după intervenții chirurgicale, chimioterapie și în timpul tratamentelor de lungă durată.
Cafea din sfeclă roșie. Se curăță rădăcina, se spală și se taie rondele. Acestea trebuie înșirate pe o sfoară și puse la soare să se usuce. După uscare, rondelele se bagă la cuptor, până capată o culoare galbenă sau brun închisă. Pe urmă, sunt măcinate în râșnița de cafea. Pulberea obținută se poate conserva în borcane închise ermetic. Se prepară precum cafeaua.
Sursa: Eugen Giurgiu, „Cele mai folosite 17 plante pentru vindecare”, edit. MeteorPress.