Starea de echilibru reprezintă starea de stabilitate sau de menținere conștientă sau reflexă a unei poziții statice sau dinamice.
Uneori, avem impresia că „se învârte casa cu noi”. Poate să fie o simplă amețeală sau o afecțiune mai gravă.
Senzația de dezechilibru se poate manifesta ca vertij sau ca amețeală, explică dr. Ramona Ungureanu de la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament „Dr. Victor Babeș”.
Vertijul este o iluzie de mișcare rotatorie. Pecientul simte că toate lucrurile se învârt în jurul lui, iar acest lucru este cel mai adesea rezultatul unei afectiuni a urechii interne.
În funcție de originea simptomelor, vertijul este clasificat în:
vertij periferic – atribuit patologiei urechii interne
vertij central – atribuit afecțunilor trunchiului cerebral sau cerebelului
Principalele cauze de vertij periferic sunt reprezentate de : vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB), sindromul Meniere, neuronita vestibulara, sindromul de dehiscenta de canal semicircular superior, migrena vestibulară.
Majoritatea pacienților cu vertij periferic au, de asemenea, alte simptome ale afecțiunii urechii cum ar fi: hipoacuzie (scăderea auzului), tinitus (zgomot în ureche), senzație de plenitudine auriculară, otoree (secreție la nivelul urechii). De asemenea, vertijul periferic este însoțit de simptome vegetative intense: greață, vărsături, tahicardie, transpirații.
Atunci când vertijul este determinat de o afecțiune la nivel central, de obicei nu este însoțit de hipoacuzie și tinitus, simptomele vegetative sunt mai puțin intense și poate fi asociat cu deficite neurologice, tulburări de vorbire, tulburări de deglutiție, vedere dublă. Principalele cauze de vertij central sunt reprezentate de accident vascular cerebral, formațiuni tumorale cerebrale, scleroză multiplă, migrene.
Pacienții cu tulburare de echilibru necesită o evaluare completă pentru a se determina care este natura tulburarii de echilibru, dacă suferă de vertij sau de amețeală, care sunt factorii declanșatori, dacă tulburarea este episodică sau permanentă, durata si severitatea episoadelor, istoricul medical al pacientului antecedentele privind traumatismele etc.
Este nevoie de consultații O.R.L., neurologie, oftalmologie, cardiologie, reumatologie, care trebuie completate cu analize sanguine și imagistică craniană, de la caz la caz.