În toate colțurile lumii, noaptea de Anul Nou este un bun prilej pentru a trece în revistă anul care tocmai se termină și pentru ca, strânși în jurul mesei alături de cei dragi, să ne facem noi planuri pentru anul care începe.
Fiecare țară are tradiții și obiceiuri diferite pentru Revelion. Cât despre obiceiurile culinare din noaptea dintre ani, masa este de obicei extrem de copioasă, cuprinzând peste 10 feluri de mâncare, fiecare reprezentând diferite dorinţe.
Brânza şi peştele simbolizează bogăţia, creveţii- fericirea, salata de peşte- norocul şi prosperitatea. Iar colţunaşul-cu o monedă în interior- este pentru cel care o găseşte semn de noroc în anul ce vine, notează Radio Cultural.
Germania. De Anul Nou, nemții au obiceiul de a pune în apa rece o crenguţă de brad, iar forma pe care o fac valurile create anticipează ce se va întâmpla în anul care vine: dacă se crează forma unei inimi sau a unui inel, înseamnă că va urma o nuntă, bărcuţa anticipează o călătorie, iar forma unui porc vesteşte bunăstare şi mâncare din abundenţă în anul următor.
Iar la masa de Anul Nou există obiceiul de a lăsa în fiecare farfurie, până după miezul nopţii, câte puţin din fiecare fel de mâncare, simbolizând asigurarea unei „rezerve” de hrană şi pentru noul an.
Grecia. Ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, iar copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu, pentru ca în noaptea dintre ani să primească cadouri de la sfântul celebru pentru bunătatea sa. Felul de mâncare tradiţional de Anul Nou este prăjitura „vassilopitta”, în care este pusă o monedă de argint sau aur, iar cine găseşte moneda se spune că va avea noroc în anul care urmează.
Italian La sfârșitul anului, la Napoli au loc cele mai dinamice tradiţii: spectacole de artificii, precedate de cântece şi dansuri, mese îmbelşugate, din care nu lipseşte carnea de porc, simbol al bogăţiei, stropite din abundenţă cu spumante şi vinuri. Petrecerea e musai să se încheie în zori, iar ca simbol al reînnoirii pe fereastra casei sunt aruncate lucrurile vechi.
Olanda. De Anul Nou, olandezii ard brazii de Crăciun pe străzi şi lansează artificii, ca o credinţă că astfel spiritele rele ale vechiului an vor fi alungate.
Polonia Anul Nou este cunoscut ca ”Noaptea Sfantului Vasile”-”Sylvester” şi prezintă credinţe asemănătoare celor prezentate despre Austria şi Elveţia şi legate de Papa Silvestru. De Anul Nou polonezii pregătesc şi consumă nişte gogoşi tradiţionale-„paczki” -şi pregătesc mici pâini de forma unei cruci, copil sau a unui inel, care sunt ascunse în ungherele casei, iar cel care le găseşte urmează să intre în călugărie, să se căsătorească sau să conceapă un urmaş.
Spania şi Portugalia – Tradiţia iberică presupune că la miezul nopţii de Anul Nou trebuie să se consume 12 boabe de struguri, pentru a avea noroc şi fericire în fiecare din cele 12 luni ale anului care urmează.
România
Pornind de la Revelion, văzut ca o petrecere între ani, în familie sau cu prietenii, însoţită de joc şi dans, mâncare din belşug şi băutură, artificii sau petarde şi tradiţionalele obiceiuri de la miezul nopţii dintre ani, Anul Nou prilejuieşte o multitudine de tradiţii extrem de preţuite: pluguşorul, sorcova, buhaiul, vasilca, jocurile mimice cu măşti de animale sau personaje ţărăneşti, Vergelul, Capra, Ursul, Căiuţii, Cerbul, Berea, Ţurca, Brezaia sau Caledarul de ceapă. Se spune că pe masa de Revelion trebuie să avem 12 feluri de mâncare. Și, neapărat, să purtăm ceva de culoare roșie!
La mulți ani!