În popor se spune că atunci când sughiți vorbește cineva de tine. Se spune că o sperietură te-ar putea ajuta să scapi de sughiț, la fel de bine fiind să bei și apă.
Dar să vedem ce spun specialiștii.
Mai întâi, sughițul constă într-o inspirație bruscă, oprită ulterior subit, ce se repetă cu frecvență variată, putând avea intensități diferite.
Ca intensitate, sughitul este uneori de-abia perceptibil, alteori poate fi însoțit de tulburari respiratorii, tulburări de înghițit, regurgitații, cianoză, insomnii, neliniște, explică medicul Simona Bucșa Dobre.
Sughitul obisnuit poate apărea în diverse situații:
modificarea bruscă a temperaturii ambientale;
distensia gastrică determinată de ingestia unor cantități crescute de mâncare sau alcool
aerofagia (ingestia de aer);
ingestia de alimente picante, băuturi carbogazoase;
modificarea temperaturii din stomac (prin consumul unor produse excesiv de calde sau reci);
excesul de alcool sau tutun;
accesul de tuse sau de plâns;
stresul extrem, stările anxioase pot declanșa și ele un episod de sughiț.
Exista însă și situații cu episoade prelungite de sughiț ce depășesc 48 de ore, în acest caz fiind vorba de un sughiț persistent sau sughiț cu durata de peste o lună, fără răspuns la tratament – sughiț refractar. Aceste forme sunt rar întâlnite și pot indica prezența unor afecțiuni medicale cronice sau chiar grave, care trebuie atent investigate.
Sughițul cronic poate fi insoțit de scădere în greutate, tulburări de somn, dificultăți în respirație, durere abdominală, vărsături, febră sau tuse cu sânge. Pacientul trebuie să se adreseze de urgență medicului pentru a fi investigat și tratat corespunzator.
Uneori nu se poate depista o cauză a sughițului. Atunci putem vorbi de sughiț nevrotic (sau sughiț psihogen), în cadrul unor afecțiuni psihogenice pe fond de stres sau stări anxioase.