Gulia este o plantă erbacee bienală care diferă ca aspect de alți reprezentanți ai familiei crucifere, reprezentând o tulpină cu un miez suculent, dens, cu frunze care cresc din ea. Această tulpină, care are o formă sferică în partea aeriană, este partea comestibilă a legumei, asemănătoare la gust cu o tulpină de varză, dar mai fragedă, suculentă, puțin dulce. Culoarea fructului variază de la verde deschis la violet.

O astfel de varietate botanică de varză albă era cunoscută inca de pe vremea Imperiului Roman, fiind considerata hrana săracilor și a sclavilor. Din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, guliile s-au răspândit în toată Europa, iar astăzi este populara în multe țări europene, precum și în America, Canada și China.

Leguma este rezistentă la dăunători și fără pretenții la condițiile de creștere, prin urmare se găsește chiar și în regiunile nordice. O astfel de cultură de grădină cu o coacere timpurie (2-2,5 luni de la momentul plantării în pământ) se înțelege bine cu alte legume din grădină si este este considerata, pe bună dreptate, o bombă de vitamine.

Compoziția și proprietățile guliei

Gulia este un produs valoros, care nu numai că are un gust excelent, dar depășește și majoritatea reprezentanților varzei și a altor produse în ceea ce privește beneficiile.

Conținutul caloric al guliei este de 27 kcal la 100 g. Indicele glicemic este de 20 (in comparație, conopida și varza de Bruxelles au 32). Leguma are o compoziție foarte bogată, tulpina este literalmente saturată cu vitamine și minerale. In aceasta bila buna la gust se regasesc: potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu, fier, aluminiu si cupru.

Bor Iod Seleniu Zinc Mangan

Pe lângă compoziția minerală bogată, gulia include vitaminele C, A, B, B2, E, K, PP, beta caroten. Acest tip de varză se mai numește “lămâia nordului” datorită conținutului ridicat de vitamina C, care este mai mare în ea decât în ​​unele citrice. Doar 100 g de gulie pot satisface nevoia zilnică de acid ascorbic a unei persoane. Iar din punct de vedere al conținutului de calciu, această legumă este echivalată cu produsele din lapte fermentat, ceea ce o face un element indispensabil al alimentației persoanelor care suferă de intoleranță la lactoză.

Gulia conține destul de mult acid tartronic, care are capacitatea de a preveni formarea grăsimilor din carbohidrați. Tulpinile fragede, suculente, cu pulpă albă, conțin zaharoză, glucoză și fructoză, care sunt ușor absorbite de organism și oferă o senzație de sațietate, precum și o cantitate mare de proteine ​​vegetale, fibre alimentare, amidon etc.

Proprietățile și utilitatea guliei

Complexul de vitamine, micro și macroelementele determină utilizarea guliei în tratamentul multor boli. Datorită conținutului ridicat de vitamina C, sucul de gulie combate în mod activ simptomele răcelii, agenții patogeni ai bolilor virale și infecțioase.

Este buna si in bolile colecistului. 50 ml de suc de gulie cu o lingurita de miere, luat timp se 2 săptămâni, de 4 ori pe zi, înainte de masa vor ajuta pacienții care sufera de colecistită.

Este destul de ușor să faceți suc de gulie acasă chiar daca nu aveti storcator de fructe si legume: tulpina sferică a plantei se spală bine, se zdrobeste și se stoarce printr-un tifon.

Includerea în dieta zilnică a guliei contribuie la:

• Protejarea organismului de infecții;

• Scăderea nivelului de colesterol;

• Întărirea vaselor de sânge;

• Combaterea obezitatii;

• Eliminarea toxinelor, toxinelor;

Pentru tratamentul complex al tuberculozei și al atacurilor astmatice, se folosește adesea un decoct de gulie, care este un remediu suplimentar eficient. Un decoct de gulie se prepară după cum urmează: se pune 50 g de leguma in 0,5 l de apă, se aduce la fierbere si se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se filtrează si se iau 80 ml de trei ori pe zi.

Se știe despre efectul benefic al guliei asupra tenului si al pielii. Sucul și pulpa de legume proaspete sunt folosite în cosmetologia casnică, prin prepararea de măști pline de vitamine. Utilizarea constantă va ajuta la îmbunătățirea tenului, la creșterea elasticității pielii, la reducerea intensității petelor de vârstă.

Pentru a îngusta porii dilatați si a uniformiza tenul, se prepară o mască din pulpă zdrobită cu gălbenuș de ou. Puteți folosi gulia tocată în procesul de masaj facial, care ajută la eliminarea ridurilor fine. Ca mijloc de tonifiere, de iluminare a pielii, femeile folosesc suc congelat, cu care se șterg pe față.

Gulia este considerata pe buna dreptate o componentă importantă a unei alimentații adecvate. Pentru a profita la maximum de beneficiile ei, cel mai bine este să o consumați crudă.

De obicei se folosește tulpina, dar unele gospodine adaugă în preparatele lor frunzele tinere, care au un gust picant. Pulpa suculenta a guliei este folosita tot timpul anului la prepararea salatelor, in care puteti pune orice legume, branza, carne si asezonati cu ulei vegetal sau maioneza. Pentru a spori gustul, se adaugă adesea sos de soia sau diferite tipuri de brânză.