
- 0 Comentarii
- CampionInSanatate
PRIVAREA CRONICĂ DE SOMN ȘI CONSECINȚELE ACESTEIA
Toată lumea știe că nu există viață normală fără somn. Lipsa somnului duce la o sănătate precară, slăbiciune, concentrare scăzută și probleme de memorie. Uneori – la dureri de cap, greață, frisoane. Dar aceste necazuri situaționale sunt jumătate din problema. Ele pot fi rezolvate dacă dormi suficient. Dar. există consecințe mult mai grave și de anvergură.
Ce amenință lipsa constantă de somn?
O glandă mică, dar foarte importantă, glanda pineală, este responsabilă pentru ciclul somn-veghe din creier. El este cel care spune corpului când este timpul să intre în brațele lui Morpheus și când să se ridice spre o nouă zi. Acest lucru este realizat de glanda pineală prin producerea unui hormon special – melatonina. O serie de factori perturbă funcționarea glandei pineale și producția de hormoni. Nu dormim suficient și nu doar reducem calitatea vieții, ci dăm o lovitură puternica sănătății, funcțiilor cognitive, frumuseții și longevității.
Ce este privarea teribilă de somn, la ce ne poate duce?
Decizii greșite. Privarea de somn reduce semnificativ activitatea în lobii frontali și parietali ai creierului, care sunt responsabili pentru luarea deciziilor și rezolvarea problemelor. Lipsa somnului ne face sa luam decizii pe care ulterior le regretăm, precum și să rezolvăm sarcinile stabilite incorect.
Imunitatea redusă. Când dormim, cortexul cerebral procesează toate informațiile primite de la organele interne și începe procesele de recuperare. Dacă dormi puțin, organismul nu are timp să „peticească găurile”, ca urmare, devenim o țintă ușoară pentru infecții virale și diferite boli.
Îmbătrânire. Melatonina nu este numită doar hormonul tinereții, acest puternic antioxidant este implicat în procesele metabolice, reglează activitatea sistemului endocrin. Lipsa somnului ne privează de frumusețe și longevitate. Pielea uscată, plictisitoare, părul și unghiile fragile, lipsa strălucirii ochilor poate fi rezultatul lipsei de somn.
Greutate excesiva. Când corpul nu se odihnește suficient, încearcă să compenseze cumva. În primul rând, sa obțina cat mai multi nutrienți. Începem să mâncăm în exces. Un metabolism perturbat nu permite prelucrarea calitativă a caloriilor consumate. Rezultatul este o lovitură dura pentru silueta.
Insomnie și tulburări depresive. Este un cerc vicios: lipsa somnului duce la insomnie, insomnia duce la lipsa somnului. Ca rezultat – oboseală cronică, nevroză, riscul de tulburări depresive.
Melatonina și ritmurile circadiene
Ritmurile circadiene sunt cicluri de fluctuații ale intensității proceselor biologice care sunt asociate cu schimbarea zilei și a nopții. În timpul zilei, organismul este ocupat cu procesarea nutrienților pentru acțiuni active, noaptea – procese de restaurare, adică „remedierea defecțiunilor”. Melatonina este responsabilă pentru trecerea de la ciclul de zi la ciclul de noapte. Reduce temperatura corpului, presiunea, metabolismul, reglează durata și fazele somnului.
Corpul uman sintetizează aproximativ 30 de micrograme de melatonină pe zi. Sinteza melatoninei în sine este slăbită după 35 de ani. În plus, factorii secundari pot afecta buna funcționare a glandei pineale și producția de hormoni.
Factori care afectează negativ funcționarea glandei pineale și producția de melatonină:
surmenaj și stres cronic;
tulburări de somn (ne culcăm adesea târziu, iar concentrația maximă de melatonină se observă între miezul nopții și ora 5 dimineața);
lumină puternică: hormonul este produs doar noaptea, cea mai mică sursă de lumină oprește producerea acestuia (lumina ecranului de pe smartphone-urile, tabletele, computerele noastre preferate are un efect deosebit de dăunător).
Cum să crești melatonina în corpul uman?
Ce putem face pentru a ajuta organismul să producă melatonină la momentul potrivit și pentru a ne ajuta să adormim la primul „cascat”:
Renunțați la vizionarea videoclipurilor pe tablete și computere, derularea fluxului de pe telefon și corespondența nesfârșită înainte de a merge la culcare. Lăsăm toate acestea pentru dimineața și după-amiaza.
Stabiliți o rutină, încercați să mergeți la culcare în același timp (până la 24 de ore), dormiți 6-8 ore pe zi.
Mai multe plimbări în aer curat și învață să te relaxezi înainte de culcare (fai o baie, ascultă muzică relaxantă, citeste o carte).
Suplimentați-vă dieta cu alimente și suplimente alimentare care conțin melatonină. Mănâncă fulgi de ovăz, orez, cireșe, nuci, alune și unt de arahide, ghimbir, măsline, roșii, broccoli și banane. Bea ceai verde cu menta.