Pedicuța este o plantă veșnic vie, cu aspect de mușchi, care crește prin păduri. În scop fitoterapeutic, de la pedicuță se folosește partea aeriană, având grijă ca la recoltare să nu se smulgă și rădăcina, deoarece această plantă ajunge greu la maturitate.

Pedicuța este recomandată în combaterea dependențelor de tutun, de alcool sau de medicamente. De asemenea, pedicuța mai este recomandată în litiază renală și hepatite. Extern, pedicuța este folosită pentru tratarea rănilor, eczemelor, dermatitei și arsurilor.

Pedicuța are proprietăți diuretice, purgative, dar combate și transpirația excesivă.

Mod de preparare:

1.Infuzia de pedicuţă se prepară din 5 g de pulbere uscată și măcinată peste care se toarnă 200 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat 5 minute. Se bea dimineața pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de micul dejun.

2.Tinctura de pedicuță se prepară din 50g de plantă mărunțită și 500 ml de alcool alimentar de 70º. Se ține la macerat timp de 14 zile, agitând vasul din când în când. Tinctura de pedicuță are efecte în dezintoxicarea sângelui şi eliminarea simptomelor după renunţarea la fumat.

Contraindicații:

Pedicuța nu se recomandă femeilor însărcinate și celor care alăptează. De asemenea, preparatele din pedicuță nu sunt recomandate persoanelor care suferă de ciroză hepatică, de insuficiență renală, ulcer sau gastrită.

Atenție! Acest articol are rol informativ. Nu înceți niciun tratament fără recomandarea unui specialist.