Paralizia de somn este o afecțiune care apare atunci când, in timpul somnului și a stării de veghe, o persoană se trezește brusc si timp de câteva secunde sau minute:

• este conștienta, dar incapabila să se miște sau să vorbească;

• simte prezența altcuiva în cameră;

• simte că cineva sau ceva il apasă pe piept, se sufocă, se târăște în jos;

• se confruntă cu o frică intensa

• traieste stari de halucinatii.

Potrivit studiilor, 7,6% din populația lumii a trăit cel puțin o dată o astfel de experiență. Și aproape 35% dintre persoanele diagnosticate cu atacuri de panică suferă constant de paralizie în somn.

Cum arată paralizia de somn?

Experții împart poveștile victimelor paraliziei de somn în trei categorii:

„Invitatul nepoftit”: se aude sunetul pașilor și o ușă care se deschide, ai senzatia ca vezi umbra unei persoane si traiesti un sentiment de prezență și amenințare din partea altcuiva;

„Demonul”: o senzație de greutate pe piept, dificultăți de respirație, o stare de sufocare sau o senzație de violență sexuală, frică de moarte;

„Senzații corporale ciudate”: ai sentimentul de a fi în afara corpului, senzatie de cădere și zbor liber, rotirea patului în aer și alte halucinații vestibulare.

Toate tipurile de viziuni au aceleași rădăcini culturale. În basmele și credințele diferitelor popoare există povești despre creaturi malefice – de la vrăjitoare la demoni, stafii și morți reînviați, vampiri care se strecoară în cameră noaptea, se așează pe pieptul unei persoane și încep să o sperie, să o chinuie sau să o sufoce.

În secolul al XX-lea, personajele mitologice au fost completate cu povești despre extratereștri – răpitori.

6 fapte despre paralizia somnului:

1. atacul durează de la câteva secunde până la câteva minute;

2. este însoțit de incapacitatea de a te mișca și de a vorbi;

3. provoacă uneori halucinații și sufocare;

4. este mai frecvent la adolescenți, dar e posibil la orice vârstă;

5. apare, de obicei, din cauza stresului și a tulburărilor de somn;

6. nu pune viața în pericol, dar uneori necesită intervenție medicală.

Regizorul Rodney Asher a realizat un documentar numit „Coșmar” bazat pe poveștile unor oameni care suferă de paralizie în somn. Eroii filmului spun că, în stare de transă, în pragul dintre somn și realitate, nu se puteau mișca, vorbi sau țipa. Unii au auzit voci, gemete și strigăte, alții au văzut umbre negre care deschideau uși, s-au apropiat de pat și au incercat sa sufoce un om paralizat de groază.

Cauzele paraliziei de somn

„Paralizia” este o parte naturală a somnului. Somnul constă din cicluri, în cadrul cărora, faza de somn cu undă lentă (somn Non-REM) și faza de somn REM alternează secvenţial. În stadiul Non-REM, care ocupă 75% din ciclul somnului, organismul se odihnește și se reface, iar în stadiul REM apar visele. În această fază, creierul paralizează parțial mușchii, astfel încât persoanei să nu se facă rău.

Ora de liniște: 8 fapte evidente despre somn

De obicei trecerea între faze este imperceptibilă, dar uneori există un eșec, conștiința fixează incapacitatea de a se mișca, visele sunt amestecate cu realitatea și apare panica. Există paralizia hipnagogică în somn, care apare în momentul adormirii, și o paralizie hipnopompică mai rară, caracteristică trezirii.

Cauzele paraliziei de somn

„Paralizia” este o parte naturală a somnului. Somnul constă din cicluri, în cadrul cărora faza de somn cu undă lentă (somn Non-REM) și faza de somn REM (faza REM) alternează secvenţial. În stadiul NREM, care ocupă 75% din ciclul somnului, organismul se odihnește și se reface, iar în stadiul REM apar visele. În această fază, creierul paralizează parțial mușchii, astfel încât persoana să nu-si facă rău.

De obicei, trecerea între faze este imperceptibilă, dar uneori apare o eroare, conștiința fixează incapacitatea de a se mișca, visele sunt amestecate cu realitatea și apare panica. Există paralizia hipnagogică în somn, care apare în momentul adormirii, și o paralizie hipnopompică mai rară, caracteristică trezirii.

Tulburările fazei de somn și paralizia somnului pot fi cauzate de:

• perturbarea somnului din cauza muncii in ture, schimbarile de fus orar, a unui somn lung pe timpul zilei sau nerespectarea obiceiului de a merge la culcare si a se trezi la aceleasi ore;

• insomnie;

• lipsa prelungită de somn;

• obiceiul de a dormi pe spate;

• anumite medicamente (de exemplu, pentru sindromul de hiperactivitate);

• consumul de alcool, tutun sau cofeină cu puțin timp înainte de culcare;

• ereditate.

Astfel de atacuri apar la patru din zece persoane sănătoase de orice vârstă și sex. Această paralizie nu este inclusă în lista diagnosticelor medicale, nu este un simptom al bolii, nu pune viața în pericol și nu este întotdeauna însoțită de halucinații, sufocare și atacuri de panică. Acest sindrom se numește paralizie izolată. Din punctul de vedere al medicilor, este neplăcut, dar sigur.

Cu toate acestea, stupoarea în somn poate fi un simptom al unei alte probleme – narcolepsie (accesuri de somnolență diurnă), depresie clinică, migrene, apnee obstructivă în somn (oprirea respirației în timpul somnului), hipertensiune arterială, sindrom post-traumatic și tulburări de anxietate.

Simptomele și tratamentul paraliziei în somn

Simptome medicale ale paraliziei în somn sunt:

• incapacitatea de a te mișca, de a vorbi sau de a deschide ochii, care durează de la câteva secunde până la câteva minute;

• păstrarea conștiinței;

• senzație de presiune pe piept și gât, sufocare;

• halucinații vestibulare, auditive și vizuale, incapacitatea de a separa realitatea de ficțiune;

• atac de panică – frică severă, transpirație intensă, senzație de moarte iminentă;

• dureri de cap și dureri musculare.

Dacă atacurile se repetă frecvent și sunt însoțite de un nivel ridicat de anxietate și o senzație de oboseală constantă din cauza lipsei de somn, trebuie să consultați un medic pentru a determina cauza care le provoacă. În acest caz, paralizia de somn este tratată împreună cu boala de bază. În același timp, pentru a îmbunătăți calitatea și durata somnului, medicul poate:

• recomanda ținerea unui jurnal de somn timp de câteva săptămâni;

• trimite pacientul la un specialist în somn pentru a efectua o examinare;

• prescrie antidepresive.

Cum să scapi de paralizia de somn?

Cazurile ocazionale de paralizie izolata de somn pot fi autogestionate. Nu există un tratament specific pentru paralizia somnului, dar experții recomandă metode convenționale pentru a reduce stresul și a îmbunătăți tiparele de somn. Să ne dăm seama ce obiceiuri să dobândim și la care să renunțăm.

Ar trebui sa:

• dormi regulat cel puțin 6-8 ore pe zi;

• te asiguri că dormitorul este întunecat, curat și răcoros;

• patul sa fie confortabil pentru somn;

• mergeți la culcare și sa va treziți în fiecare zi la aceeași oră;

• folosiți iluminare slabă seara;

• faceți exerciții fizice regulate, dar nu mai târziu de patru ore înainte de culcare;

• veniți cu ritualuri de seară relaxante – de exemplu, ascultați muzică plăcută, citiți, faceți un duș, meditați, aranjați aromoterapie.

Dar va trebui să renunti:

• la obiceiul de a dormi pe spate;

• să utilizezi gadgeturi cu o oră înainte de culcare;

• să lucrezi în dormitor sau în timp ce stai în pat;

• să nu dormiți în timpul zilei după ora 15:00 mai mult de 90 de minute;

• la o cina grea, alcool, tutun si cofeina inainte de culcare.