Glaucomul este o boală cronică a ochilor care este principala cauză a orbirii incurabile la oamenii din întreaga lume. Se dezvoltă lent și este practic asimptomatică, așa că, de cele mai multe ori, pacienții merg la medic cu o pierdere semnificativă a vederii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în întreaga lume există aproximativ 100 de milioane de oameni cu glaucom.

Glaucomul se dezvoltă lent și în etape, dar fără tratament în timp util duce la orbire ireversibilă. Pentru o persoană văzătoare care primește peste 90% din toate informațiile despre lumea din jurul său prin vedere, aceasta devine o mare tragedie personală.

Simptomele dezvoltării glaucomului

Ochii noștri produc în mod constant lichid intraocular sau umor apos, care oferă hrană cristalinului și corneei. Datorită echilibrului fluxului și ieșirii uniforme de lichid intraocular într-un ochi sănătos, un anumit nivel de presiune intraoculară este menținuta în mod constant. Când există un dezechilibru al unei astfel de circulații, presiunea intraoculară crește, fibrele nervoase sunt ciupita, iar celulele oculare mor.

Glaucomul este o boală cronică a ochilor în care există un exces de umoare apoasă și presiunea oculară începe să crească. Nervul optic și alte structuri ale ochiului experimentează o sarcină crescută, alimentarea cu sânge a ochiului este perturbată. Ca urmare, nervul optic moare, iar conexiunea dintre țesutul nervos al ochiului, care trimite informații vizuale către creier, este distrusă.

În primul rând, acuitatea vizuală generală a unei persoane se înrăutățește, iar apoi câmpul vizual se îngustează, adică vederea periferică se înrăutățește, ceea ce indică a doua etapă a dezvoltării bolii. În a treia etapă, vederea devine viziuna de tunel – câmpul vizual larg normal și vederea periferică dispar. În a patra etapă finală, dispare și vederea centrală. O persoană își pierde capacitatea de a recunoaște obiecte și oameni. Astfel de modificări duc la probleme ireversibile.

Presiunea intraoculară crește din cauza unui dezechilibru între producția și scurgerea lichidului ocular. Din cauza presiunii puternice asupra nervului optic, moartea proceselor neuronale are loc treptat, ceea ce duce la atrofia completă a acestuia și la scăderea vederii.

În funcție de tipul de glaucom și de stadiul dezvoltării acestuia, pe lângă deteriorarea vederii laterale, care este considerată cel mai important simptom, pot exista:

• durere de cap severă persistentă;

• durere severă în ochi;

• oboseala ochilor;

• vedere încețoșată, adesea timp de câteva minute după somn;

• roșeață a ochilor;

• apariția cercurilor curcubeu atunci când te uiti la obiecte luminoase și corpuri de iluminat;

• slăbirea vederii crepusculare.

De regulă, glaucomul se dezvoltă la ambii ochi, dar nu simultan, ci într-un ritm diferit.

Cauzele glaucomului

Glaucomul este congenital și dobândit. Dezvoltarea glaucomului congenital este afectată de:

• • anomalii genetice;

  • transmiterea de către o femeie însărcinată catre fat a anumitor boli, cum ar fi rujeola sau rubeola;

  • traumatisme la naștere;

  • avitaminoza;

  • prematuritatea copilului;

  • malformații ale embrionului etc.

Dacă unul dintre părinții sau rudele din prima linie (bunica, bunicul, mătușa, unchiul) au glaucom congenital, riscul de a dezvolta patologie la copil crește.

Dezvoltarea glaucomului dobândit este afectată de:

• • ereditate;

  • modificări legate de vârstă în structurile ochiului: după 60 de ani pentru persoanele cu pielea deschisă la culoare, după 40 de ani pentru persoanele cu pielea închisă;

  • creșterea presiunii intraoculare asociată cu hipertensiune arterială sau exerciții fizice excesive;

• • cataractă progresivă;

  • miopie, hipermetropie;

  • deplasarea lentilei;

  • leziuni, tumori, boli infecțioase ale ochilor;

  • intervenții chirurgicale la nivelul ochilor;

  • diabet zaharat, boli ale glandei tiroide și ale sistemului nervos;

  • încălcarea alimentării cu sânge a ochilor;

  • utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor.

Prevenirea și tratamentul glaucomului

Glaucomul este o boală cronică care se dezvoltă lent și este aproape asimptomatică. Prin urmare, de obicei, pacienții merg la medic deja cu o pierdere semnificativă a vederii. Este imposibil să vindeci glaucomul, precum și să restabilești vederea pierdută. Este posibil să se oprească progresia bolii în stadiul în care pacientul a apelat la oftalmolog. Cum?

Prin terapie medicamentoasă, care în stadiile inițiale ale dezvoltării glaucomului implică utilizarea de picături anti-glaucom. Picăturile îmbunătățesc fluxul de lichid intraocular sau suprimă producția acestuia. Cu toate acestea, ei sunt capabili să limiteze dezvoltarea glaucomului temporar – de la o lună la un an, amânând tratamentul cu laser sau intervenția chirurgicală. Pentru că numai cu ajutorul acestor metode de tratament se poate reduce eficient și permanent presiunea intraoculară și restabili circulația lichidului intraocular.

Alegerea metodei de tratament depinde de vârsta pacientului, de tipul, forma și stadiul de dezvoltare a glaucomului. Și se determină individual în timpul unei consultații față în față.

Cea mai bună prevenire în caz de glaucom este o vizită în timp util la un oftalmolog, deoarece glaucomul este principala cauză a orbirii ireversibile la nivel mondial. Calitatea vederii și a vieții în viitor depind de stadiul de dezvoltare a glaucomului in care pacientul apelează la medic. Prin urmare, în mod tradițional, recomandarea e să nu amanați și cel puțin o dată pe an să vă verificați vederea. Mai ales dacă exista probleme de sănătate care contribuie la apariția glaucomului sau dacă vederea periferică s-a deteriorat chiar si puțin.