În ultimele decenii, incidența pancreatitei în lume a crescut. Boala poate să ne amintească episodic de ea și poate duce la complicații grave, până la oncologie. Nutriția restricționată este considerată de bază în tratamentul pancreatitei.

Ce este pancreatita?

Pancreatita este o boală care se dezvoltă din cauza inflamației pancreasului. Din diverse motive, enzimele digestive nu sunt eliberate în duoden și sunt activate în glandă. Ca urmare, apar leziuni ale țesuturilor interne ale organului sau, mai simplu, autodigestia.

Există două tipuri de pancreatită – acută și cronică. În primul caz, inflamația apare brusc sau în câteva zile. Pancreatita acută se caracterizează prin:

• senzație de greață sau vărsături;

• temperatură ridicată (peste 38 de grade);

• durere severă în abdomen;

• diaree.

Cele mai frecvente cauze ale pancreatitei acute în medicină includ colelitiaza și abuzul de alcool.

Pancreasul este responsabil pentru producerea de enzime digestive și hormoni, inclusiv de insulină.

Pancreatita cronică se dezvoltă de-a lungul multor ani din cauza inflamației regulate. În acest caz, deteriorarea organului, de regulă, este deja ireversibilă. Următoarele simptome indică inflamația cronică a pancreasului:

• durere abdominală (ușoară până la severă);

• pierdere în greutate;

• greață și vărsături;

• diaree;

• îngălbenirea pielii și a ochilor;

• exacerbări periodice ale inflamației;

• scăderea producției de insulină și enzime.

Pancreatita cronică este cel mai adesea cauzată nu numai de abuzul de alcool sau de fumat pe termen lung, ci și de factori autoimuni și genetici (de exemplu, fibroza chistică).

În formele ușoare ale bolii, tratamentul se poate limita la o dietă specială și la un suport enzimatic. În cazurile severe, medicii apelează la terapie cu steroizi sau la intervenție chirurgicală, până la îndepărtarea completă a pancreasului.

CE SĂ NU MĂNÂNCI CAND AI PANCREATITĂ?

Pacienții cu pancreatită sunt sfătuiți de către medici să urmeze o dietă bogată în proteine ​​și nutrienți. În același timp, ar trebui să vă abțineți de la alcool, alimente grase și prăjite.

1. Ar trebui evitate carnea grasă de porc și vită, cârnații, afumaturile, carnea de gâscă, rață, conservele si untura.

Digestia alimentelor bogate în grăsimi necesită o secreție crescută de lipază, una dintre enzimele pancreatice, care poate provoca o exacerbare a pancreatitei. Cu toate acestea, este imposibil să renuntați complet la grăsimi, deoarece acestea sunt necesare pentru sinteza hormonilor și enzimelor, pentru construirea tecilor de fibre nervoase și a membranelor celulare și pentru menținerea stării normale a pielii.

2. Nu se recomanda soiurile grase – somon, păstrăv, caviar de somon, pește afumat și sărat, conserve de pește.

3. Dintre legume, ar trebui sa consumam cu moderatie: ardei gras, ceapa, vinete, napi, ridichi, usturoi, legume conservate, varza alba, ciuperci sub orice forma, spanac, macris, fasole, fasole, linte.

Legumele de mai sus irită tractul gastro-intestinal, sunt greu de digerat, necesită producție crescută de enzime pancreatice. În plus, proteina vegetală găsită în leguminoase poate crește formarea de gaze în lumenul intestinal.

4. De evitat fructele conservate, cele proaspete (dar nu prelucrate termic), fructele de padure.

Acidul conținut în aceste produse irită tractul gastrointestinal și crește producția de suc gastric și enzime digestive.

5. Mare grija la produsele lactate: lapte, smântână grasă, brânzeturi tari, brânză procesată, brânză de vaci integrală.

Alimentele bogate în grăsimi necesită o producție crescută de enzime pancreatice.

6. De evitat produsele cu drojdie, pâinea proaspătă, cremă de patiserie, ciocolată, înghețată, foietajele, brioșele.

Sunt o sursă a unei cantități mari de carbohidrați digerabili rapid, care provoacă o eliberare imediată a unei cantități semnificative de insulină. Și aceasta este însoțită de stimularea pancreasului. Combinația de cantități mari de carbohidrați și grăsimi din creme și produse de patiserie contribuie, de asemenea, la suprasolicitarea acesteia.

7. Nu sunt recomandare sucurile acrișoare și dulci (portocale, struguri, cireșe, roșii), cafeaua, ceaiul negru, băuturile alcoolice și carbogazoase.

Acidul pe care îl conțin irită tractul gastrointestinal și crește producția de suc gastric și a tuturor enzimelor digestive, ceea ce poate duce la o exacerbare a pancreatitei. Numai în perioada de remisie stabilă a bolii sunt permise uneori sucurile diluate cu apă. Alcoolul și băuturile carbogazoase irită membrana mucoasă a întregului tract digestiv. Se știe că într-un procent mare de cazuri, exacerbarea pancreatitei este asociată tocmai cu alcoolul și cu efectele sale toxice asupra pancreasului.

8. Nici leguminoasele greu de digerat nu sunt indicate: mazărea, fasolea, lintea sau porumbul.

CE POȚI MÂNCA IN PANCREATITĂ?

1. Carne: vițel, vită, curcan, pui (în principal piept), iepure, miel slab.

Chiar si aici trebuie sa renuntati la straturile grase ale carnii. Carnea se fierbe in apa sau la abur.

2. Pește: biban, cod, știucă, crap, biban, merluciu, merlan albastru.

3. Cereale: hrișcă și gris, fulgi de ovăz și grâu, orez.

4. Legume: dovlecei, dovleac, morcovi, conopida, mazăre verde proaspătă, cartofi, sfeclă, castraveți. Roșii (coapte, neacide, fără coajă).

În mare parte, acestea trebuie fierte in apa sau la abur. Rosiile se introduc intr-o perioada de ameliorare stabila a bolii, in cantitate mica si numai cant pacientul are o toleranta buna.

5. Fructe: mere (neacide și nu prea dulci). Pere, pepene galben, prune non-acide, banane.

Coapte sau in compoturi, jeleuri, mousse-uri. Merele sunt optime (nu acre și nu foarte dulci), fructele uscate (în cantitate mică). Perele coapte, pepenele galben, prunele non-acide, bananele sunt acceptabile în formă cronică a bolii.

6. Produse lactate: brânză, brânză de vaci fără grăsimi, chefir, iaurturi cu conținut scăzut de grăsimi fără aditivi.

Toate produsele trebuie sa fie sărace în grăsimi. Laptele este folosit în principal ca supliment pentru cereale și băuturi, in sufleuri și omlete. Brânză – soiurile cu conținut scăzut de grăsimi sunt permise în cantități mici și numai adaugate unor feluri de mâncare.

7. Pâinea de grâu.

Se recomandă pâinea veche, uscată. Fursecurile si biscuiți sunt premisi foarte rar, fara prea multe grasimi.

8. Băuturi: ceai, compoturi, sucuri de casă, băuturi din fructe de pădure.

Puteti consuma ceai slab (eventual cu o cantitate mică de lămâie), compoturi neconcentrate și jeleu din fructe neacide, apă minerală plata, infuzie de măceșe, sucuri de legume preparate in casă, băuturi din fructe de pădure din coacăze, zmeură.

9. Ouă: prepeliță și pui.

Se preferă omletele la abur și coapte, dar pot fi folosite și alte metode de gătit.

Pentru a reduce sarcina asupra sistemului digestiv în bolile ficatului, vezicii biliare și pancreasului, la baza diete se află supele de legume, peștele și carnea de pasăre la cuptor, carnea de vită fiartă sau înăbușită, cerealele și legumele. Mâncarea trebuie consumată în porții mici, de cinci până la șase ori pe zi, bând cel puțin trei litri de apă în aceeași perioadă.

Cina ar trebui să fie ușor de digerat, dar cu suficiente proteine ​​și carbohidrați. Ideal este ca alimentele sa se consume cat mai mult sub formă zdrobită sau date prin răzătoare (piure de cartofi, sufleu, chiftele, mousse, jeleu). Se folosesc numai metode sănătoase de tratare termică a produselor (alimentele se recomandă să fie fierte, coapte sau fierte la abur). Tot ceea ce poate provoca iritații (condimente, potențiatori de aromă, ardei iute, ceapă, usturoi, muștar, oțet etc.) ar trebui eliminat complet din alimentația pacientului.

Trebuie să vă controlați aportul de grăsimi. Cantitatea maximă permisă este de 50 g pe zi. Acest volum este distribuit uniform la toate mesele pe parcursul zilei. Diverse grăsimi sunt permise numai în timpul procesului de gătit; în forma lor pură, alimentele grase sunt contraindicate.

Eliminați din dietă alimentele care provoacă dezvoltarea flatulenței. Mâncărurile care stimulează producția de enzime digestive (de exemplu, supa de carne) trebuie abandonate.

Dieta presupune limitarea sării și a alimentelor sărate. Nu sunt permise mai mult de 3 g pe zi. Dulciurile și zahărul în formă pură pe zi nu trebuie să depășească 40 g. Cantitatea totală de alimente cu carbohidrați din dietă este de 350 g. Se pot folosi îndulcitori.

Medicii recomandă respectarea restricțiilor dietetice stricte după pancreatita acută sau exacerbarea pancreatitei cronice timp de 6-8 luni, cu extinderea treptată a dietei și evaluarea individuală a toleranței alimentare.

În timpul sarcinii și in diabet

Pe toată perioada sarcinii și la cel puțin două luni după naștere, în absența unei recidive a pancreatitei cronice, medicii recomandă limitarea grăsimilor, alimentelor bogate în calciu (brânzeturi, brânză de vaci), acre, picante, prăjite și conservate, precum și a băuturilor carbogazoase.

Se recomanda 5-6 mese pe zi în porții mici (până la 250 g). În dieta zilnică a femeilor însărcinate ar trebui să existe 100-120 g de proteine ​​(carne slabă fiartă, pește slab, omletă cu proteine), până la 50 g de grăsimi și 300 g de carbohidrați. În caz de toleranță bună, sunt premise unele legume crude.

În prezența diabetului zaharat la pacienții cu pancreatită, se recomandă respectarea strictă a dietelor pentru aceste două boli folosind carbohidrați complecși și fibre alimentare, cu un control clar al nivelului glicemic în timpul zilei.