Microorganismele precum bacteriile, drojdiile și mucegaiurile sunt una dintre principalele cauze ale putregaiului și alterării alimentelor. Calitatea alimentelor se deteriorează și ca urmare a diferitelor procese biochimice. De exemplu, grăsimile devin râncede, iar carbohidrații și proteinele se descompun, determinând chiar schimbarea culorii alimentelor.
Microorganismele pătrund de obicei în alimentele pe care le consumăm prin mediu și încep să se înmulțească la suprafața cărnii, brânzei, fructelor etc. Într-un mediu răcoros, metabolismul microbilor este suprimat, împiedicând sau cel puțin încetinind creșterea acestora pe alimente.
Majoritatea acestor organisme sunt clasificate drept „mezofile”, crescând la temperaturi cuprinse între 20°C și 40°C. În mod ideal, frigiderele ar trebui să fie păstrate la sau sub 5°C, deoarece sub 5°C, de exemplu, bacteriile salmonella nu pot crește.
Stim cu toții că prin refrigerarea alimentelor, le putem păstra mult mai mult timp. Ce alte opțiuni avem la dispoziție pentru a salva ceea ce mâncăm?
Cunoastem inca de la bunicile noastre pentru care frigiderul era uneori un lux, ca o modalitate de a pastra carnea in conditii optime, era s-o tina in untura. Aceasta era prajita, turnata apoi in vase de lut si acoperita pana sus in untura. Slanina era si ea foarte bine sarata si afumata. De aceea, taiatul porcului in familie se intampla la inceputul iernii, cand temperaturile erau scazute si procesul de alterare nu era ata de rapid.
Principalele modalitați de conservare ale alimentelor sunt:
Gătitul
Murarea
Uscarea
Conservarea
Adăugând zahăr
Răcirea și congelarea

Prin gatire, bacteriile nocive se distrug, mancarea devine si mai guistoasa, dar I se prelungeste si termenul de valabilitate. Chiar si supele pot fi pastrate mai mult, daca la doua zile de la preparare, se mai da o data in clocot.
Sarea a fost dintotdeauna un conservant foarte bun al alimentelor peste iarna si nu numai. Pana si mumiile egiptene erau “sarate” pentru a se pastra secole la rand. Iar murarea le-a permis gospodinelor sa pastreze legumele si fructele in butoaie din toamna pana primavara tarziu.
Si uscarea legumelor, fructelor si plantelor a ramas pana astazi o modalitate prin care acestea isi pastreaza aromele si propritatile sale. Cele mai cunoscute in industria alimentare sunt ceaiurile si condimentele.
Zaharul, la fel ca si sarea, conserva bine. Atat alimentele proaspete se mentin mai mult, cat si alimentele procesate contin mult zahar tocmai pentru a le creste timpul la raft. Doar ca, initial, zaharul era folosit in special in conservarile fructelor, cum ar fi compoturi, peltea, gemuri si dulcete pentru a beneficia de gustul si aroma lor si in sezonul rece, cand nu aveai de unde sa faci rost.
Rasfatul lumii moderne sunt, bineinteles, frigiderele si congelatoarele, care ne permit sa pastram aproape orice de la cateva zile, pana la luni bune si pana la un an.
Evident, frigiderele controlate electronic sunt mai bune decât cele echipate cu termostat, deoarece primele permit un control mai precis al temperaturii interioare. Alimente precum fructele, legumele, peștele și carnea sunt depozitate în mod optim în aparatele cu compartiment special amenajat, deoarece răcirea din acest compartiment este concepută pentru a se asigura că alimentele rămân proaspete mai mult timp.
Alimentele rămân proaspete mai mult timp dacă sunt răcite imediat după cumpărare, depozitate în ambalaje adecvate (recipiente de sticlă sau de porțelan, pungi de nailon sau de hârtie, bine ambalate în folie de aluminiu sau pungi perforate).