Daca inainte omul era conceput sa manance ca sa supravietuiasca, in zilele noastre, el trebuie sa se abtina, sa respecte regimuri si sa renunte la multe alimente care ii plac pentru a trai cat mai mult si cat mai sanatos.

Cultul alimentelor prosperă în societatea noastră, omenirea consumă din ce în ce mai multă mâncare în fiecare an, iar tulburările de alimentație devin din ce în ce mai des întâlnite. De exemplu, numărul persoanelor obeze din întreaga lume s-a dublat față de 1980.

Fumatul și consumul de alcool sunt condamnate, inclusiv la nivel legislativ, dar toată lumea închide ochii cand vine vorba de supraalimentare. In realitate, mâncarea este același drog care provoacă uneori o dependență nesănătoasă.

Mai mult, mâncarea ne înconjoară literalmente peste tot – de la frigiderul de acasă vesnic plin, pana la supermarketuri și restaurante. De aceea, atunci când ceva nu merge bine în viață noastra, fie este o zi ploioasă afară, am ratat o întâlnire sau ne enerveaza job-ul, cel mai simplu mod de a ne calma, este să apelăm la mâncare.

Decizia de a te binedispune te face sa consumi în doar o jumătate de oră mult mai multe calorii decât are corpul tău nevoie. Urmatoarea faza e sa te simți din nou trist și vinovat pentru că ai mâncat în exces. Cum să rupi acest cerc vicios?

Ce tip de supraalimentare ai – intern sau extern?

Supraalimentarea internă este declanșată de semnalele interne ale organismului, în timp ce supraalimentarea externă este declanșată de însuși aspectul alimentelor. Mâncătorii interni sunt numiți și emoționali: atunci când sunt triști, nervoși, plictisiți sau anxioși, apelează mai întâi la mâncare pentru a atenua aceste emoții negative cu ajutorul unor delicii gustoase.

Pentru cei care se alimentează din exterior, tentația cea mai puternică este prezența bunătăților pe care le vede: de obicei mănâncă în exces la o petrecere, la un bufet, la o nuntă, sau… dacă au „noroc” să lucreze vis a vis de brutărie, unde vede zilnic produse de patiserie proaspete.

Supraalimentarea externă este mult mai ușor de rezolvat decât supraalimentarea internă: de fapt, trebuie să limitați cantitatea de mâncare disponibilă, să cumpărați mai puțină mâncare, să comandați mese în porții mai mici și să nu mergeți la cumparaturi pe stomacul gol.

Odată ce mâncarea nu va fi văzută, mâncătorul extern se calmează și mănâncă moderat.

Ce este binge eating?

Binge eating emoțional sau compulsiv este mult mai frecvent decât anorexia și bulimia, afectează femeile de două ori mai des decât bărbații și aparține tulburărilor de alimentație (a nu se confunda cu tulburările psihice!).

Supraalimentarea compulsivă este asociată cu o încercare de a regla emoțiile cu ajutorul alimentelor și, prin urmare, este imposibil să rezolvi problema prin metoda unui frigider gol: dacă în momentul în care emoțiile te-au invadat si nu exista mâncare în apropiere, interiorul persoanei experimentează o mare frustrare. Cunoasteți sentimentul?

Supraalimentarea compulsivă se caracterizează printr-o viteză mai mare de a consuma alimente, de a mânca singur, de lipsa de control asupra cantității acesteia, de sentimente de vinovăție și disconfort după.

Mâncatul excesiv nu trebuie confundat cu obezitatea, acestea sunt două tulburări diferite, iar persoanele obeze nu mănâncă neapărat în mod necontrolat noaptea, așa cum s-ar crede. Cauzele supraalimentarii compulsive sunt stresul si suferinta emotionala, dietele si restrictiile alimentare, incapacitatea de a avea grija de sine si stima de sine scazuta.

În ce situație apare de obicei supraalimentarea?

Înainte de a începe să lucrezi la tipul tău de supraalimentare, trebuie să înveți cum să urmăriți acest obicei. Poți începe literalmente un jurnal de supraalimentare și poți nota punct cu punct când, unde și în ce stare ai exagerat cu alimentele (dulciuri sau alcool).

Verifică în ce moment al ciclului menstrual apar adesea crizele de supraalimentare și dacă există factori terți care afectează procesul (de exemplu, mâncați în exces de fiecare dată când te certi cu iubitul sau când te uiți la televizor).

Aici nu se incadrează gustările bogate în calorii după un efort fizic intens, cum nu ar trebui să notați orice ciugulire dintre micul dejun, prânz și cină. Mâncarea excesivă înseamnă să mănânci pe stomacul plin, atunci când nu ți-e foame, dar continui să mănânci fără să te oprești.

Este ok să te consolezi cu mâncare?

Cum spuneam, mâncarea a încetat de mult să fie doar un mijloc de întreținere a vieții, deoarece găsim atâta plăcere și confort în ea. Nu vi s-a intamplat ca, în momentul in care ați vrut să părăsiți restaurantul, dupa un prânz copios și a început să plouă puternic, ati decis sa luati si desertul doar ca sa treaca ploaia? Oricare dintre noi ar proceda la fel.

A te alina cu mâncarea este o practică acceptată social care are trăsături hedoniste. Este absolut normal să mănânci în exces din când în când, să te răsfeți cu mâncare gustoasă și de calitate înaltă într-o companie foarte plăcută. Mâncarea în exces devine o practică negativă atunci când devine un tipar obișnuit și devine singura modalitate de a depăși plictiseala, anxietatea și orice alte necazuri.

Cum să lupti de unul singur cu supraalimentarea?

Există doar două principii pentru a scăpa de supraalimentarea: te analizezi și înveți să fii „prieten” cu mâncarea. Daca te-am convins sa tii jurnalul de supraalimentare descris mai sus, atunci când te vei uita pe el, si fără ajutorul unui psiholog, iti vei da seama de legătura dintre emoții și mâncare.

In al doilea rand, renunță la orice dietă ca principal declanșator al supraalimentării. Nu mai împărți mâncarea în buna și rea și concentrează-te pe senzația de sațietate pe care ți-o dă. În loc să numărați caloriile, urmăriți senzațiile interne din diferite alimente: ce îngreunează stomacul și ce dă ușurință și energie chiar și într-o porție mică. Încetează să mai vezi mâncarea ca pe un mare salvator: nu vindecă emoțiile, le stinge.

Se poate vindeca prin terapie binge eating? În cazurile severe de supraalimentare, este mai bine să solicitați ajutor de la un specialist și să apelați la terapia cognitiv-comportamentală, care este de mare ajutor în tratarea tulburărilor de alimentație. Terapeutul, în conversație cu tine, va analiza atitudinile negative și impactul lor asupra emoțiilor tale, care te provoacă apoi să dai buzna in frigider.