Dieta disociată se caracterizează prin faptul că alimentele trebuie consumate simple, iar pentru o digestie mai bună, ar trebui combinate corect între ele.

Principala regula a regimului disociat este faptul că organismului uman ii este dificil să digere și să asimileze alimentele amestecate. Susținătorii acestei abordări consideră că utilizarea simultană a proteinelor, grăsimilor și carbohidraților duce la un conflict de enzime digestive si în timp ce un aliment este digerat, celălalt „putrezește”. Însă, medicina ne asigură că, prin natură, o persoană este omnivoră, iar digestia este un proces ordonat care include un număr mare de enzime.

Mesele disociate se bazează pe ideea că unele alimente merg bine împreună, iar altele nu. Această abordare a fost descrisă pentru prima dată în medicina ayurvedică cu câteva secole în urmă. Dar ideea de compatibilitate alimentară a fost elaborată mai detaliat la începutul secolului al XX-lea. Principalii teoreticieni, ale căror lucrări sunt încă criticate, au fost William Hay și Herbert Shelton, care sunt numiti fondatorii nutriției disociate.

Conceptul se bazează pe ipoteza că diferite alimente au nevoie de rate diferite de digestie, profiluri enzimatice și niveluri de pH diferite. Pe baza acestui fapt, de exemplu, organismul nu va putea digera în mod corespunzător friptura de vită cu cartofi. În schimb, atunci când primește un tip de aliment, cum ar fi proteinele, enzimele funcționează cel mai eficient.

Din punctul de vedere al medicinei tradiționale, teoria nutriției disociate este destul de controversată. Nutriționiștii și gastroenterologii o critică și o consideră un „mit al sănătății”. Teoria a fost mediatizată pe scară largă de vedetele de la Hollywood, dar, de fapt, oamenii au fost pur și simplu învățați să mănânce mai puțin, să-și monitorizeze dieta și orele de masă. Insa, acest regim nu a fost confirmat științific. Pentru corpul unei persoane sănătoase, spun medicii, nu există nicio diferență în ceea ce privește modul în care intră proteinele, grăsimile și carbohidrații, împreună sau separat, stomacul poate digera diferitele lor combinații.

Digestia este procesul de descompunere mecanică și enzimatică a alimentelor în substanțe pentru absorbția în sânge. Alimentele conțin trei macronutrienți principali: grăsimi, carbohidrați și proteine.

Combinarea corectă a alimentelor, conform ideilor dietei disociate, are două motive principale:

Viteza de digestie

Diferite alimente sunt digerate în ritmuri diferite. Combinația de alimente cu digerare rapidă și lentă creează un „dop” care duce la efecte negative, cum ar fi fermentația, putrezirea și formarea de gaze.

Dar, in realitate, cu funcționarea normală a tractului gastrointestinal și absența deficienței enzimatice, nu se întâmplă nimic de genul acesta. Dacă vorbim despre o anumita boală, atunci aceasta trebuie tratată cu diete sau medicamente speciale, prescrise de medici.

Actiunea enzimelor

Un alt motiv este că anumite enzime și niveluri de pH sunt necesare pentru a descompune diferite alimente. Prin urmare, sarcina principală a unei diete disociate este de a minimiza utilizarea „alimentului mixt”, adică feluri de mâncare care conțin atât grăsimi, carbohidrați, cât și proteine.

De fapt, nu există nicio diferență dacă aceste elemente intră în tractul gastrointestinal împreună sau separat. Mai mult, în orice produs există o anumită proporție din toate cele trei elemente.

În plus, studiile arată că, de exemplu, pepsina și lipaza (principalele enzime ale sucului gastric) sunt eliberate în stomac, chiar dacă hrana nu conține proteine ​​sau grăsimi.

Conform recomandărilor, necesarul de aport caloric zilnic este distribuit după cum urmează: 12-14% – proteine, nu mai mult de 30% – grăsimi, carbohidrați – 56-58%

De obicei, în dietele combinate, produsele sunt împărțite în grupe: carbohidrați, amidon, fructe, legume, proteine, grăsimi. Unele diete împart alimentele în acide, alcaline sau neutre. Regulile generale pentru toate aceste diete sunt următoarele:

• proteinele nu sunt combinate cu amidon;

• într-o singură masă aveți nevoie de o sursă concentrată de proteine;

• legumele cu amidon și alimentele bogate în carbohidrați sunt combinate numai cu legume fierte fără amidon;

• carnea, peștele și ouăle trebuie consumate cu legume fără amidon;

• nucile, semințele și fructele uscate sunt combinate numai cu legume crude;

• fructele trebuie consumate separat, în special pepenele și pepenele.

Medicii ne asigura, insa, ca la fiecare ingerare de alimente, pancreasul produce suc pancreatic, vezica biliară furnizează bilă, care, la rândul său, conține toate enzimele pentru descompunerea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților. Asa ca, daca mananci mai intai 1/3 pui fiert, iar dupa 10-15 minute te rasfeti cu o felie de pepene sau pepene galben, atunci pancreasul si vezica biliara, daca sunt sanatoase, vor secreta cate enzime ai nevoie pentru o digestie sanatoasa.

Vom reveni cu informatii depsre avantajele si dezavantajele unui regim disociat.