Meniurile vegetariene și cele de post sunt similare între ele, ambele diete se bazează pe excluderea cărnii si a alimentelor de origine animala. Cu toate acestea, există și multe diferențe. Să vedem totusi dacă postul și vegetarianismul pot fi considerate o dietă cu aceleași principii sau dacă există o diferență semnificativă între ele.

In lumea moderna a patruns o tendință etică către mâncare vegetariană care câștigă tot mai mult teren. La baza acestei diete este respingerea cărnii, peștelui și a produselor de origine animală, așa-numita hrană „ucigașă”. Această practică spirituală a devenit un mod de viață pentru foarte mulți oameni.

Oamenii devin vegetarieni din diverse motive: etice, de mediu, medicale sau religioase. Există mai multe curente în vegetarianism.

Veganismul este cel mai strict tip de vegetarianism bazat pe motive etice, orice produse de origine animală sunt excluse din dietă, iar o persoană refuză produsele din piele și blană, dar și cosmeticele/medicamentele testate pe animale.

In dieta row-vegana (cu alimente crude) – este permisă utilizarea oricăror produse de origine vegetală, dar strict fără tratament termic. Se bazeaza pe seminte, fructe si legume.

Cea lacto-vegetariana exclude carnea, peștele, carnea de pasăre, fructele de mare si ouăle, dar laptele și produsele lactate sunt permise.

Dieta ovo-vegetariana nu permite consumul de lapte, dar este permisă prezența ouălor în alimentație. Acest tip de dietă vegetariană se bazează cel mai adesea pe intoleranța personală la produsele lactate.

Lacto-ovo-vegetarianismul, pe lângă alimentele de origine vegetală, este permis consumul de ouă și lapte sau produse lactate.

Devizul veganilor este: „Deveniți vegani din compasiune, de dragul animalelor, de dragul planetei, de dragul oamenilor. Fără cruzime!”.

Vegetarianismul are atât apărători, cât și adversari. Cu toate acestea, nutriționiștii admit că o dietă vegetariană, care implică o respingere temporara a produselor de origine animală (carne, pește, lapte, ouă, produse lactate) ajută nu numai la scăparea de exces de greutate și la curățarea organismului, ci și la rezolvarea multor probleme de sănătate ( scade nervozitatea, somnul se imbunatateste etc.).

Puteți „trece” la o astfel de dietă de mai multe ori pe an, în decurs de 1 săptămână, 2 săptămâni și chiar timp de o lună. Experții nu recomandă să ții o astfel de dietă mai mult timp. Acest lucru este valabil mai ales pentru vegani – persoanele care au exclus toate produsele de origine animală din dieta lor, inclusiv ouăle și produsele lactate, deoarece corpul lor este lipsit de mulți nutrienți importanți, inclusiv calciu și iod.

O dietă vegetariana poate fi tinuta pe termen lung numai dacă este elaborată de un specialist, iar persoana respectivă ia suplimente alimentare care compensează deficiențele de nutrienti.

Postul – 200 de zile fără carne

A renunta la carne și alte produse de origine animală pentru mult nu este doar crezul adepților vegetarianismului. Mâncarea de legume este baza dietei pentru mulți credincioși care țin toate posturile religioase. Se știe că aproximativ 200 de zile sunt alocate pentru posturi în calendarul Bisericii Ortodoxe, impartite in 4 posturi de mai multe zile: Postul Mare, al Sfintilor Petru si Pavel, al Fecioarei Maria si Postul Craciunului. De asemenea, se posteste si in zilele de miercuri si vineri de peste an.

Postul îi pregătește treptat pe credincioși pentru o dietă strictă, modestă. De exemplu, în prima săptămână pregătitoare a Postului Mare, mâncarea din carne este exclusă, dar laptele, brânza și ouăle sunt permise. În orice post, este permis să mănânci legume, fructe și cartofi (sub orice formă), ciuperci, paste, cereale. Toate felurile de mâncare din zilele de post sunt gătite în ulei vegetal, fierte sau coapte.

Care este totusi diferența dintre postul ortodox si o dieta vegetariana?

În ciuda asemănărilor dintre post și regimul vegetarian, postul nu este o dietă în care trebuie sa renunți la carne doar pentru că „îmi pare rău pentru animal”. Și nici nu este ca oricare altă dietă populară pentru a pierde în greutate, mancand un terci de hrișcă, dar în același timp înjuri, minți, dai petreceri sau stai pe rețelele sociale.

Posturile religioase, în primul rând, motivează purificarea spirituală, ele ajută la „subordonarea dorințelor noastre rațiunii și voinței, iar rațiunea și voința le inchini Cuvântului lui Dumnezeu”.

Biserica spune despre post ca „adevăratul post este înstrăinarea răutății, abstinența limbii, negarea furiei, excomunicarea poftelor, acuzațiilor, minciunilor și sperjurul”. Preoții avertizează întotdeauna ca postul nu trebuie să ne afecteze negativ sănătatea, prin urmare, în timpul postului, este important ca persoanele cu boli cronice să urmeze sfatul medicului. Și dacă, de exemplu, este imposibil să postești din motive medicale, atunci cel puțin pentru început, în loc de pui prăjit, fierbeți pieptul și nu sărați mancarea, renunțați la mâncărurile preferate și la produsele de patiserie dulci.

În același timp, vegetarianismul se bazează pe propria sa ideologie – nedorința de a exploata ființe vii în scopuri personale (hrană, producție de îmbrăcăminte, cercetări și experimente etc.).

Se pare că, în ciuda asemănărilor dintre principiile nutriției postului și vegetarienilor, motivele acestor două grupuri de oameni nu au nimic în comun. Dar acest lucru nu-l împiedică pe unul sau pe celălalt să folosească aceleași rețete de bucate.