Ce înseamnă „burnout la locul de muncă” și cum ii poți face față am mai scris despre asta și, cu siguranta, cunoasteti fenomenul care este, din pacate, din ce in ce mai intalnit printre angajati.

Dar oare suferim intotdeauna de epuizare “corporate” sau uneori o confundam cu depresia? Cum sa facem diferenta?

Multi pacienti ajung la medic pentru a li se prescrie o pastilă care îi va ajuta să se calmeze, să doarmă bine, să se trezească dimineața și să se grăbească înapoi la muncă plini de putere și motivație. Cu toate acestea, lucrurile nu sunt intotdeauna atât de simple. Nu există o pastilă-miracol, cum nici depresia sau sindromul de epuizare nu sunt usor de tratat. Iar în spatele expresiei „burnout la locul de muncă” poate fi orice, de la depresie și pana la anemia cu deficit de fier.

Burnout-ul si depresia sunt doua probleme de sanatate mentala diferite, chiar daca pot avea simptome asemanatoare.

Burnout-ul este o stare de epuizare fizica si emotionala cauzata de stresul prelungit si repetitiv din munca sau alte responsabilitati de serviciu.

Richard Hahnemann, psihiatru și profesor de filozofie la Universitatea Indiana, a definit sindromului de epuizare ca fiind “o acumulare de sute sau mii de frustrări minuscule, fiecare abia sesizabilă in particular”. Doar ca, aceasta epuizare poate interveni nu numai la locul de muncă, ci, de exemplu, și în perioada maternității, intr-o casnicie mai putin fericita sau atunci cand îngrijesti o persoana draga pe termen lung și esti conștient ca nu exista nicio speranță.

O persoană „arde” la serviciu deoarece sarcina nu corespunde capacităților sau asteptarilor sale. Acest lucru duce la stres cronic. Se acumulează zi de zi, iar în creier apar modificări la nivel celular și molecular, până când în cele din urmă funcționează „modul de urgență”.

Totul tine de motivatie. Un tanar se oferă voluntar în Africa, unde doarme pe jos, se lupta cu bolile, sta murdar până la coate în sânge, nu-și vede familia și nu primește recompense materiale semnificative, dar se culcă în fiecare seara, fiind cea mai fericită persoană din lume. Altul mută hârtiile într-un birou de la opt la patru, bea cafea și discută cu colegii ultimele știri, dar în fiecare dimineață ii vine să plânga cand trebuie sa mearga la această muncă blestemată. Asta pentru ca nu are nicio motivatie.

Sindromul Burnout mai apare deoarece nu există un echilibru între cantitatea de muncă și recompensă. În plus, este imposibil să calculezi exact cantitatea de muncă care îți va provoca epuizare. Dacă munca se potrivește cu sistemul tău de valori și este răsplătită așa cum îți imaginezi: respectul colegilor, recunoștința clienților, bonusul trimestrial, totul este în regulă. Dar dacă ești constant sub presiune și simți că tot felul de sarcini imposibile îți sunt puse în față din nou și din nou, așteaptă-te la un sindrom de epuizare.

Imi amintesc, aveam o sefa cu foarte multe responsabilitati la munca si intr-o dimineata de toamna, ne-a povestit ca in drum spre serviciu a vazut un maturator care matura frunzele in parc. I s-a parut atat de relaxanta activitatea, sa stai tu in aer liber, sa mirosi toamna, sa te gandesti la ce vrei tu in timp ce faci miscare, incat i-a dat omului 10 lei, doar pentru a o lasa sa mature si ea cateva minute. Probabil, a crezut-o nebuna, dar n-a protestat.

Simptomele epuizarii pot include oboseala cronica, iritabilitate, pierderea interesului sau satisfactiei in munca, lipsa de energie si concentrare scazuta. Burnout-ul poate afecta pe oricine, dar este mai frecvent intalnit la cei care lucreaza in domenii solicitante, precum asistenta medicala, profesii libere sau in cariere cu presiune ridicata si termene limita stranse.

Depresia, pe de alta parte, este o afectiune mentala caracterizata prin tristete persistenta, pierderea interesului sau placerea in activitati care, de obicei, iti aduceau bucurie, modificari ale greutatii si apetitului, probleme de somn, sentimente de inutilitate, lipsa de energie si concentrare scazuta. Aceasta poate afecta pe oricine, indiferent de ocupatie sau tipologie de viata.

Desi unele dintre simptome pot fi asemanatoare, cauzele si tratamentele pentru burnout si depresie sunt diferite. Burnout-ul este legat in mod specific de stresul prelungit si repetitiv, in timp ce depresia poate fi cauzata de o varietate de factori, inclusiv disfunctii chimice ale creierului si evenimente traumatice din viata.

In general, daca experimentati simptome de epuizare fizica sau emotionala legate de munca sau alte responsabilitati, ar putea fi vorba despre burnout. Daca simptomele pe care le traiti includ tristete persistenta si pierdere de interes sau placeri in activitati care altadata va bucurau, acest lucru ar putea fi un semn de depresie. Este intotdeauna recomandat sa discutati cu un profesionist medical calificat pentru a diagnostica si trata orice probleme de sanatate mentala.

Există, de asemenea, o diferență fundamentală dintre burnout si depresie. Depresia, în majoritatea cazurilor, chiar dacă nu este vindecată in totalitate, ii poate reda unei persoane calitatea vieții la un nivel acceptabil cu ajutorul medicamentelor, psihoterapiei și altor metode. In schimb, pentru sindromul de epuizare nu există leac. Iar psihoterapia va ajuta doar să luați o decizie radicala de a părăsi un loc de muncă care va distruge viața.

Burnout-ul se deosebește si de o oboseala obișnuită. Oboseala dispare după un weekend sau dupa o vacanță. Pe cand la un job pe care il urăsti nu vrei să te întorci nici după o săptămână, nici după o lună, nici după un an de odihnă. Nu te va ajuta niciun curs de dezvoltatre personală, niciun avocado la micul dejun sau somon la prânz. Trebuie să-ți schimbi șeful sau locul de muncă!

De unde știi dacă ai sau nu sindromul de epuizare? Din păcate, fără ajutorul unui specialist nu se poate face. Uneori, o senzație constantă de oboseală și o reticență completă de a face orice, se dovedește a fi un simptom al unei boli tiroidiene sau, de exemplu, al anemiei cu deficit de fier. Prin urmare, este important să începeți cu o simplă examinare de către un terapeut.

Persoanele cu sindrom de epuizare experimentează schimbări la nivelul creierului. Ele se pot înrăutăți de-a lungul timpului, făcând o persoană din ce în ce mai nefericită și, la un moment dat, aceste simptome devin complet ireversibile. Prin urmare, nu neglijați posibilele semnele epuizarii și luați-le în serios.