Aspirina, cunoscută și sub numele de acid acetilsalicilic, este unul dintre cele mai populare medicamente.

Istoria aspirinei începe încă din Antichitate, când medicul Hipocrate a descris în lucrările sale o pudră amară extrasă din scoarța de salcie, despre care spunea că poate diminua durerea și poate reduce febra. Peste ani, în 1763, informații despre aspirină apar în notițele unui preot englez, Edmund Stone, care consemna proprietățile scoarței de salcie ca remediu împotriva febrei.

Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Însă, Arthur Eichengrün a spus în 1949 că el a plănuit și dirijat sinteza aspirinei, pe când rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza inițială a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrün, explică farm. Mihaela Stancu.

Versiunea lui Eichengrün a fost ignorată de istorici și chimiști până în 1999, când Walter Sneader de la Departamentul de Științe Farmaceutice de la Universitatea din Strathelyde (Glasgow, UK) a reexaminat cazul și a ajuns la concluzia că Eichengrün a avut dreptate și că într-adevăr el este cel care ar trebui recunoscut pentru invenția aspirinei.

Beneficii:

Potrivit prospectului realizat de Agenția Națională a Medicamentului, aspirina conţine acid acetilsalicilic. Acidul acetilsalicilic este un analgezic (scade durerea) şi antipiretic (scade febra).

Aspirina este utilizat pentru tratamentul simptomatic al febrei şi/sau durerii de intensitate uşoară până la moderată, cum sunt durerea de cap, sindromul gripal, durerea dentară, durerea musculară. Aspirina este indicat în mod specific la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste (având o greutate corporală de 40 kg sau mai mare).

Previne atacul cerebral. Numeroase studii confirmă că apirina poate fi de ajutor persoanelor care suferă de boli de inimă. Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford arată că administrarea aspirinei după un accident ischemic tranzitor poate scădea cu până la 80% riscul unui alt atac mai grav, care ar putea fi chiar fatal.

Protejeaza organismul împotriva bolii Parkinson. Un studiu publicat în revista Neurology arată că femeile care au luat aspirină de cel puțin două ori pe săptămână prezintă cu 40% mai puține riscuri de a dezvolta această afecțiune.

Contraindicații și riscuri:

Femeile care sunt însărcinate nu trebuie să ia aspirină fără să consulte medicul. Aspirin nu este recomandat nici femeilor care alăptează. De asemenea, medicamentul face parte dintr-o clasă de medicamente care pot afecta fertilitatea la femei.

Aspirina nu este recomandată persoanelor care fac tratament cu anticoagulante sau care au ulcer.

Potrivit unor studii recente, aspirina poate provoca afecțiuni gastro-intestinale. Persoanele care iau aspirina prezinta un risc crescut de hemoragii gastro-intestinale si ulcer gastric, in special dupa folosirea indelungata a medicamentului.

Aspirina creste riscul de pierdere a auzului. Un studiu publicat in martie 2010 in The American Journal of Medicine arata ca aspirina folosita in mod regulat creste riscul de pierdere a auzului cu 12%. In cazul barbatilor cu varsta pana in 50 de ani, riscul este de 33%.

Aspirina creste riscul de hemoragii, deoarece are proprietatea de a subtia sangele, care se va coagula mai greu.

Concluzia este una singură. Ca în cazul oricărui medicament, și pentru aspirină există riscuri dacă este administrată „după ureche”.