De multe ori, trecem cu prea mare ușurință peste întrebarea care ne este adresată înainte de recomandarea unui tratament medicamentos, respectiv „aveți alergie la antibiotic?” sau „copilul are alergie la antibiotic?”

Să răspundem negativ doar pentru că nu ne-am confruntat până acum cu această problemă, însă fără să avem niște teste de alergie pe care să ne bazăm, nu este cea mai bună variantă.

Este adevărat că de cele mai multe ori este destul de dificil de stabilit dacă o erupție apărută în urma unui tratament cu antibiotic reprezintă o alergie la antibiotic sau un efect advers, acestea fiind lucruri diferite.

La fel de posibil este ca ceea ce este considerată o alergie la antibiotic să fie de fapt, mai ales în cazul copiilor, o reacție la un antibiotic foarte puteric, cu spectru larg, iar suspiciunea de alergie la penicilină să nu fie confirmată ulterior de teste de alergie.

Este importantă diferențierea reacțiilor adeverse de cele cu adevărat alergice. Unii pacienți raportează fals alergia, fiind astfel tratați pentru o anumită infecție cu un antibiotic mai puțin eficient sau mai toxic, explică dr. Elena Violeta Madalan, medic specialist Alergologie.

Potrivit acesteia, poate să fie dificilă diferențierea între diverse tipuri de erupție, motiv pentru care fotografierea erupției este de ajutor. În principiu, reacțiile alergice apar când sistemul imun începe să recunoască medicamentul ca pe ceva străin.

Simptome posibile:

1.Urticaria;

2.Angioedemul, umflatura pielii de obicei la nivelul feței;

3.Senzația de nod în gât;

4. Șuierat în respirație și tuse;

5. Tulburări de respirație asemănătoare crizelor de astm.

Un istoric cu astfel de simptome este foarte important pentru că pacientul poate prezenta simptome mult mai severe, ca anafilaxia, la o noua administrare a medicamentului. Reacțiile alergice ușoare sau moderate la penicilină apar la 1-5 % dintre alergici, celelalte fiind severe.

Cea mai gravă reacție este anafilaxia, o reacție rapidă, cu potețial fatal, simptomele fiind acelea ale unei reacții alergice, la care se adaugă scăderea tensiunii arteriale, dificultăți de respirație, dureri abdominale, umflatură de limbă sau laringe. Din fericire, această reacție este rară.

În momentul în care apar reacții la antibiotic, cel mai bun mod pentru a determina dacă este vorba sau nu despre o alergie este testarea alergologică.

Un test cutanat pozitiv indică faptul că persoana este într-adevăr alergică și că trebuie să evite antibioticul respectiv, în general penicilinele. Dacă nu apare o reacție pozitivă, pacientului i se administrează oral o doză de penicilină, pentru o confirmare suplimentară că nu este alergic, în contextul în care testele cutanate nu au o acuratețe de 100%. Dacă și acest test este negativ, este foarte probabil că pacientul nu are nevoie de precauții ulterioare în administrarea unui antibiotic.