
- 0 Comentarii
- CampionInSanatate
9 PLANTE CARE CALMEAZĂ CRIZELE BILIARE
Vezica biliară, numită colecist, este un component important al aparatului digestiv, cu un mare rol fiziologic în tranzitul sucului biliar. Afectarea vezicii biliare poate duce la boli grave, cu consecinţe asupra modului de funcţionare a întregului organism.
Litiaza biliară este o afecţiune evolutivă care constă din depunerea zilnică, a circa 500 ml fiere, bogată în colesterol, bilirubină (pigmenţi cristalini) şi săruri biliare (carbonaţi şi fosfaţi de calciu). Prin precipitarea cristalelor de colesterol se formează calculi mari, iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu se formează calculi mici, inclusiv nisip, explică prof. Constantin Milică.
Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, dând colică biliară, însoţită de crampe, vărsături bilioase, transpiraţii reci şi febră. Urina devine închisă la culoare, ca urmare a deversării unor pigmenţi şi săruri biliare. În paralel, persistă un prurit generalizat, cu mâncărimi pe tot corpul.
În faza acută a durerilor, tratamentul va începe cu plante antispastice şi calmante. În consumul intern sunt eficiente plantele de anghinare, păpădie şi sunătoare, luate separat sau în amestec, care au acţiuni favorabile şi asupra steatozei hepatice.
La acestea se adaugă:
– Rostopasca (Chelidonium majus), care conţine alcaloizi, taninuri, saponine, saponozide, mucilagii, elemente ce au drept acţiuni mărirea secreţiei biliare, dizolvarea pietrelor biliare şi curăţirea canalelor biliare în dischinezia biliară;
– Coada-şoricelului (Achillea millefolium), care conţine: flavonoizi (cosmosină, luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei eteric;
– Albăstrelele (Centaurea cyanus), care conţin glicozide, substanţe amare şi antociani albaştri;
– Muşeţelul (Matricaria chamomilla), care conţine flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) şi săruri minerale;
– Urzica-vie (Urtica dioca), care conţine carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C) şi săruri minerale.
– Menta (Mentha piperita), care conţine: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanţe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale;